Barausse în hoteluri: Hilton, Starck și 1.300 de uși

Hotelul cere de la ușă altceva decât casa

Într-o locuință, ușa se alege în primul rând cu ochii: finisaj, proporție, cum se împacă cu mobilierul. Într-un hotel, aceeași ușă trebuie să fie simultan barieră la foc, barieră acustică, piesă care rezistă la mii de deschideri pe an și element de identitate al brandului. Iar totul trebuie repetat identic de sute de ori, certificat și livrat în etape, pe un șantier care nu așteaptă.

De aceea referințele din hospitality sunt testul onest pentru un producător de uși: nu o ușă frumoasă în showroom, ci sute de uși identice, certificate, la termen. Barausse — manufactură italiană din 1967, de la Monticello Conte Otto, lângă Vicenza — are în portofoliu două proiecte Hilton care arată exact cele două fețe ale acestui test.

Hilton Molino Stucky Venice: 1.300 de uși într-un singur hotel

Clădirea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea pe insula Giudecca, ca moară, și este astăzi unul dintre cele mai recognoscibile resorturi din Veneția: 379 de camere, o sală de conferințe de 2.000 de locuri, restaurant și piscină panoramică. Proiectul de arhitectură este semnat de CaberlonCaroppi Italian Touch Architects, beneficiar Hilton Hotels and Resorts.

Pentru acest complex, Barausse a livrat 1.300 de uși în stil clasic, inclusiv modele antifoc de înaltă performanță. Cifra nu este o cifră de design, este o cifră de producție: 1.300 de canate cu același finisaj, cu aceeași citire a lemnului și a profilului, produse și livrate fără ca lotul să „alunece" de la o tranșă la alta. Aici se vede diferența dintre un atelier și o manufactură cu capacitate de contract: uniformitatea pe serie mare și menținerea certificării pe tot lotul, nu doar pe eșantion.

Ce înseamnă, practic, 1.300 de uși

La scara asta, ușa încetează să fie un produs și devine o logistică. Trei lucruri se schimbă. Întâi, finisajul: un lac sau un furnir trebuie ținut identic pe toată seria, altfel diferența se vede pe coridor, unde ușile stau una lângă alta. Al doilea, certificarea antifoc: aceasta se aplică unei construcții exacte (canat, toc, feronerie, garnituri), deci orice substituție pe parcurs invalidează dosarul. Al treilea, eșalonarea: pe un șantier de hotel, ușile intră pe etaje, în valuri, iar producătorul trebuie să livreze în ordinea în care se închid zonele.

Pentru un proiect din Moldova, concluzia utilă nu este cifra 1.300, ci ce garantează ea: dacă o manufactură ține specificația pe 1.300 de canate la Veneția, un boutique-hotel cu 40 de camere la Chișinău nu îi pune probleme de capacitate.

Maison Heler by Hilton: ușa desenată cu studioul lui Philippe Starck

În centrul orașului Metz, hotelul Maison Heler, semnat de Philippe Starck, are una dintre cele mai neobișnuite arhitecturi din hospitality-ul european: un volum monolitic de nouă etaje, peste care este așezată o construcție care amintește de reședințele lorene din secolul al XIX-lea — literalmente, o casă pe acoperiș. Hotelul are 104 camere și suite, restaurante, baruri și spații de evenimente.

Aici problema este inversă față de Veneția: nu volumul, ci exigența autorului. Barausse a livrat uși custom, integrate în conceptul lui Starck. Pachetul include uși antifoc HTBS7 EI 30 certificate după normele franceze, uși fonoizolante de baie, uși glisante TIP de dimensiuni mari, cu oglindă și profile anodizate, uși tehnice EI 30 într-un canat și în două canate, plus uși certificate pentru zonele comune.

Detaliul care contează cel mai mult este însă altul: tocul a fost desenat de studioul lui Starck, iar canatul a fost realizat pe comandă, cu inserții de tec. Adică ușa nu a fost aleasă dintr-un catalog și apoi „aprobată" de designer — a fost desenată pentru proiect și abia apoi dusă prin certificare. Este exact capacitatea pe care un arhitect o caută atunci când nu vrea compromis între conceptul lui și cerința de siguranță.

EI 30, acustică și zona umedă: detaliile care se simt în cameră

EI 30 descrie rezistența la foc timp de 30 de minute: E este etanșeitatea la flacără și fum, I este izolarea termică. Într-un hotel, ușile EI de pe coridor și de la spațiile tehnice nu sunt decor, ci parte din scenariul de evacuare. O nuanță pe care merită să o știe orice beneficiar: certificarea se face după normele naționale — la Maison Heler, ușile antifoc sunt certificate după standardele franceze. O ușă certificată într-o țară nu devine automat validă în alta, iar pachetul de certificare se confirmă la faza de specificație, nu pe șantier.

Ușile fonoizolante de baie par un detaliu minor până când ești oaspete: ușa băii este cea care se aude la 3 dimineața, nu ușa de la coridor. Iar ușa glisantă TIP cu oglindă rezolvă simultan două probleme de cameră de hotel: nu consumă suprafață de podea la deschidere (într-o cameră, fiecare centimetru contează) și oferă oglinda fără o piesă de mobilier în plus.

Ce se poate replica într-un proiect din Moldova

Cele două referințe Hilton nu sunt proiecte SmartSpace — sunt proiecte ale producătorului, în Europa. Ce aducem noi în Moldova este accesul la aceeași manufactură și la aceleași sisteme: aducem Barausse pentru proiecte residential și HoReCa prin canale europene autorizate, cu documentație tehnică, mostre și asistență la recepția pe șantier.

Practic, dintr-un hotel ca Maison Heler se pot prelua, într-un proiect de la Chișinău, exact aceleași ingrediente: uși antifoc certificate acolo unde scenariul de incendiu le cere, uși fonoizolante în camere, glisante cu oglindă unde suprafața este scumpă, și finisaje custom acolo unde arhitectul are un concept de apărat. Ceea ce nu se poate „importa" este scurtătura: certificarea, finisajul pe serie și eșalonarea rămân subiecte care se discută înainte de comandă, nu după.

Foto: Barausse (barausse.com) — proiectele Maison Heler by Hilton și Hilton Molino Stucky Venice; fotografii Hilton Molino Stucky: Francesca Balasso.